Max,  noul „sef” al curtii noatre, sef peste Gusite, vrabii si porumbei, este un catelandru de vreo patru luni, flocos, frumos si foarte neastamparat. Astazi s-a tavalit cu drag prin mancarea Gusitelor,. A rasturnat un sac plin cu malai, vreo 5-6 kg aurii, prin care s-a tavalit cu mare placere. Cum Dumnezeu a reusit, nu stiu, dar a facut-o. Numai gandul ca trebuie sa plec la piata sa cumpar un alt sac, adica sa-l car, m-a ingrozit, normal. Dar cum e post, n-am tipat.  Am indurat cu stoicism inghitindu-mi urletele  si l-am certat pe un ton relativ scazut, apoi am tot boscorodit ca o baba pana ce am strans tot malaiul. E clar ca m-am intrebat de cateva ori de ce mi se intampla mie asa ceva, ce-am facut de toate vin pe capul meu, dar tot a trebuit sa strang.

IMG_1825

Nu la fel de dragalasa am fost la intrarea in casa, atunci cand a trebuit sa strang dupa nazdravanele mele, mai precis dupa fiica cea mica, care vandalizeaza constant intreaga casa. Jucariile ei au depasit hotarele camerei si troneaza prin toata casa: pe paturi si sub ele, prin bai, camere, holuri si bucatarie. Nu exista loc in care sa nu gasesc ceva. De data asta chiar am strigat, desi e post si incerc cu toata fiinta sa fiu mai buna. N-am reusit. I-am promis ca-i arunc jucariile, si ca nu mai are voie nici sa primeasca jucarii cadou. Recunosc ca am fost REA, dar nu stiu ce sa mai spun sau sa fac. In apararea mea, mentionez ca nu noi i-am cumparat toate jucariile. Sunt multe jucarii primite de fiica cea mare, apoi de cea mica. Avem rude, primim cadouri, nu e nimic rau in asta.  Dar cand ne acopera jucariile, ma sufoc. Si nici una dintre fete nu se indura sa renunte la vreo papusa sau la orice altceva. 

Reclame