De ziua ta, tata, e liber. Nici nu credeai vreodata ca intreaga tara va benchetui atat chiar de ziua ta. E drept ca e si Ziua Unirii, dar pentru mine mereu a fost doar ziua ta. Iar daca de ziua ta faceam o hora, cu atat mai bine. Doar era sarbatoare pentru noi. Astazi, dupa atatia ani de la despartirea noastra, imi este iar dor de tine. Si mai stii ceva? Fetelor mele le este dor de tine, desi nu te-au vazut decat in fotografii. Iar azi am fost impreuna sa-ti aprindem lumanari. Daca ai stii de cate ori mi-au spus ca le e dor de Bunicu’. Inainte de a ma aseza la calculator ti-am spus atat de multe, ti-am scris zeci de randuri in gand, ti-am povestit multe, vrute si nevrute chiar, te-am rugat sa ne protejezi, sa fii al nostru inger pazitor si sa pui o vorba buna pentru noi ca sa ne iubim si sa intelegem toata viata. Iar acum  mi-am pierdut cuvintele si ma poticnesc cautandu-le, incercand sa incropesc un mic articol doar pentru tine. Macar atat.

Nu vreau sa va stric ziua libera, dragii mei. Multi sau putini, oricati ati fi, meritati respect si articole care sa va dea o stare de bine. Dar nu sunt trista acum, cand va scriu despre tatal meu. N-am plans cand a plecat, nu plang nici acum. N-am putut. S-a intamplat, dar mai tarziu. Va spun doar ca era un om vesel si glumet, care stia sa traiasca si sa petreaca. Il stiu ca tata si mi-ar fi placut sa-l stiu si ca bunic, mai ales ca-mi spunea mereu ca vrea sa-si plimbe nepotii si sa le povesteasca multe. Era un visator incurabil, desi nu de la asta a murit. Nu. Chiar daca visele iti dau aripi, el nu le-a primit asa. Iar daca le-a primit.. ma rog ca, alaturi de ingerul pe care toti l-am primit la botez, sa mai avem unul, pe tata

 

Reclame