Etichete
Artă, Culoare, Dezvoltare personala, Emotie, frumusețe, Lumină, strălucire, Sărbătoare
Privesc tabloul Adrianei Badea (https://fb.watch/j_7cGcqMpC/) și-mi vine o idee-minune.. ce-ar fi dacă pasărea aceea mică și delicată ar fi mesagerul lui Dumnezeu și ajutorul meu pentru a nu mă lăsa pradă Tristeții?
Se știe că bolile apar de la cuvinte aruncate-n vânt care rănesc adânc în suflet oprindu-se în subconștientul care e bun și le primește pe toate. Însă tot acest balast, în timp, produce răni care nu se mai vindecă dacă nu facem ceva.
Ceva-ul acela pentru mine este pasărea mică ce prinde-n zbor tot amarul și-l duce la Soare pentru a-l arde transformându-l în energie bună, în lumina care vindecă.
Uite cum în a treia zi de Paști mă trezesc și conștientizez cum să-mi liniștesc sufletul și să nu mă mai las tulburată de vorbele ce dor și rănesc. LUMINĂ din LUMINĂ, curată și atinsă doar de noi, cu neputința noastră și micile supărări care pot deveni mari de nu știm să le oprim la timp.
Mă provoc să fiu mai atentă cu ce mi se spune, la fel cu ce spun, să fiu atentă la ce simt și la cât de repede și bine reacționez pentru a mă apăra de ceea ce-mi face rău. Cum realitatea este plăsmuirea minții noastre, ea ne luminează și ne ajută să avem viața pe care o dorim.
Cuvintele și imaginația sunt cea mai bogată sursă de magie de care dispunem, una care naște răni, dar le și vindecă atunci când devii conștient de importanța lor.